trecătorule am să scriu pe fereastră poemul meu invers pentru tine
un grup zgomotos de fetițe coboară scările și doar una în urma lor impasibile n-o vor lăsa în rând cu ele mult timp hai nu mai plânge c-o să ne jucăm și cu tine mâine ți se văd toate umbrele care-ți traversează fața prin interior în reflexie umbra ta e mai mișto decât tine
să fie blurat fundalul ușa blocului de vizavi se trântește cu putere porumbeii speriați vin și se profilează pe plasa cu pătrate mici din fereastră
pe stradă trec doar măşti pași care nu caracterizează aerul caută respirațiile și le sufocă undeva departe un tip ține umbrela în afara lui ca și când ar fi însoțit de cineva drag doi copii spânzură o păpușă dezbrăcată pe un podet deasupra șanțului plin cu apă cu gunoaie și peturi bucăți de staniol și de cârpe uzate nu este o vreme a lucrurilor esențiale toată lumea se străduiește să spună ceva în cimitir un pulover de un verde intens plin de noroi scăpat din adâncuri prin plasa salvatoare a unui ritual grotesc
Poezii & fotografie de Ioana Geacăr
Pelicula
A modern theme for the film industry & video production